Cancer de piele

Melanomul este o forma de cancer cutanat care isi are originea in celulele producatoare de pigment denumite melanocite. Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat si invadeaza in mod agresiv tesuturile din jur. Chiar daca melanomul este mai putin frecvent decat alte tipuri de cancer de piele este cel mai grav. Din fericire, melanomul poate fi vindecat daca este depistat si tratat in stadiile incipiente cand este localizat doar la nivelul pielii. In stadiile mai avansate, se poate raspandi sau metastaza pe cale hematogena (prin sange) sau limfatica (prin limfa) la alte organe sau la oase, in aceste cazuri fiind mai putin probabila vindecarea.

Simptome

Cel mai important semn de alarma pentru melanom este modificarea dimensiunii, formei sau culorii unei alunite sau altei tumorete cutanate, ca de exemplu semnul din nastere. Sa se supravegheze modificarile care apar dupa o perioada de o luna pana la 1-2 ani. Sa se foloseasca regulile ABCD ale Societatii Americane a Cancerului de piele pentru a evalua modificarile cutanate si sa se consulte medicul de familie daca apar una din urmatoarele modificari: - A este pentru asimetrie. O jumatate de alunita sau tumora cutanata nu se suprapune cu cealalta jumatate - B este pentru margini neregulate (border = margine). Marginile sunt zdrentuite, crestate sau patate - C este pentru culoare. Pigmentarea este neuniforma. Umbre de cafeniu, maro si negru sunt prezente. Liniute rosii, albe si albastre sunt adaugate aspectului de pete de culoare. Modificarea distribuitiei culorilor, in special raspandirea culorii de la marginea alunitei pe pielea din jur, constituie de asemenea un semn precoce al melanomului - D este pentru diametru. Alunita sau tumora cutanata este mai mare decat 6 mm (0,2 in) sau de marimea unei gume de sters de creion. Orice crestere a alunitei ar trebuie sa fie un semnal de ingrijorare.

Semne de melanom in cazul existentei unei alunite cuprind schimbari in: - inaltime - ca de exemplu invazia in profunzime sau inaltarea alunitei plate anterior - suprafata – ca si roseata, tumefierea sau aparitia de noi pete mici de culoare in jurul leziunii mai mari (pigmentatie satelita) - senzatii de mancarime, furnicatura sau arsura la nivelul leziunii - consistenta friabila, moale cu bucatele mici care se rup foarte usor.

Melanomul se poate dezvolta pe o alunita existenta sau pe alt semn de piele, dar desori se dezvolta si pe portiune de piele indemna, fara nici un semn. Chiar daca melanomul se poate dezvolta oriunde pe piele, apare mai frecvent la nivelul toracelui atat la barbati cat si la femei si pe membrele inferioare la femei. Mai puntin frecvent se poate dezvolta pe talpi, palme, patul unghial sau la nivelul membranelor mucoase care captusesc cavitatile corpului ca de exemplu cavitatea bucala, rectul si vaginul. Multe alte afectiuni (ca si keratoza seboreica, negii si carcinomul bazocelular) au trasaturi similare melanomului.

Tratament Initial

Melanomul este curabil daca este depistat si tratat in stadii incipiente cand este afectat doar tesutul cutanat. Daca melanomul este limitat la nivelul pielii (melanomul primar), se recurge la interventia chirurgicala pentru a indeparta portiunea de piele afectata. Daca melanomul este subtire si nu a invadat tesuturile din jur, excizia poate vindeca melanomul.

In stadiile mai avansate, melanomul se poate extinde sau metastaza la alte organe si la nivelul oaselor, in aceste situatii melanomul fiind mai putin curabil: - melanomul care invadeaza numai stratul superficial al pielii – numit stadiul 0 de melanom sau melanomul in situ – are indicatie de tratament chirurgical pentru a indeparta leziunea sau nevul, impreuna cu 0, 5 cm (0,2 in) margine de siguranta de tesut cutanat normal - stadiul I de melanom – se indica interventie chirurgicala care indeparteaza leziunea si 1cm (0,39 in) margine de tesut sanatos din jurul si dedesubtul leziunii - stadiul II de melanom – se indeparteaza chirurgical tumora impreuna cu 3cm (1,18 in) de tesut sanatos in jurul si dedesubtul leziunii. Procedeele de chirurgie plastica pot fi necesare pentru a remedia cicatricea restanta dupa interventia chirurgicala, mai ales daca aceasta este situata la nivelul fetei sau la nivelul mainilor - stadiul III de melanom primar – in care sunt invadati ganglionii limfatici – se indica interventie chirurgicala pentru a indeparta melanomul primar si toti ganglionii limfatici si tesutul limfatic din regiunea melanomului primar. Chiar daca, melanomul s-a raspandit deja (a metastazat) prin intermediul ganglionilor limfatici la distanta de tumora primara - terapia adjuvanta (suplimentara) este folosita de obicei dupa tratamentul chirurgical pentru a combate simptomele. Terapia adjuvanta reprezinta tratamentul efectuat inainte si dupa interventia chirurgicala pentru a mari sansa de vindecare si de distrugere a celulelor canceroase restante - folosirea interferonului poate creste rata de supravietuire a persoanelor cu stadiul III de melanom. Tratamentul melanomului care se dezvolta in alte parti ale corpului depinde de localizare.

Localizarile melanomului cuprind: - globul ocular (melanomul ocular) - In trecut, melanomul ocular necesita indepartarea globului ocular (enucleere), dar in prezent radioterapiareprezinta o alternativa pentru tratamentul unora dintre aceste cazuri - pielea de la nivelul degetelor de la mana sau picior sau de sub unghie. Melanomul cu aceste localizari este tratat prin indepartarea tesutului afectat (excizie). Uneori este necesara extirparea degetului de la mana sau de la picior in intregime.

Tratament in cazul agravarii bolii

Melanomul metastatic poate fi tratat prin:

- radioterapie - chimioterapie cu dacarbazina. Principalele efecte adverse ale chimioterapiei cu dacarbazina sunt reprezentate de greata si voma, care de obicei pot fi controlate cu medicamente antiemetice (antivomitive). Persoanele cu melanom metastatic ar putea fi incluse in trialuri clinice. Se recomanda consultul medical referitor la trialurile clinice disponibile in zona.

Thanx For Readin'

Semnele Travaliului

Nu este intotdeauna usor sa iti dai seama cand ai intrat in travaliu, mai ales daca esti la prima nastere. O sarcina normala dureaza intre 37 si 40 de saptamani.

In ultimele doua saptamani inainte de travaliu e posibil sa ai urmatoarele simptome:

• o infuzie brusca de energie
• o scurgere vaginala ca inaine de menstruatie
• stabilizarea cresterii in greutate
• iritabilitate
• un sentiment de greutate in pelvis, presiune asupra vezicii, daca bebelusul coboara
• dureri inconfortabile de spate si in zona pelviana
• contractii false

Ultimele doua zile inainte de travaliu:

• posibile accese de diaree
• junghiuri, dureri, crampe in spate si in pelvis.
• dilatarea cervixului

Semnele clare travaliului:

• eliminarea unui dop de mucus patat cu sange, din cervix, prin vagin.
• ruperea membranelor
• contractii regulate, care incep cu dureri de spate sau crampe in regiunea pelviana si vor deveni din ce in ce mai dee si mai puternice.

Hemoragia Digestiva

Hemoragia digestiva este o scurgere sangvina provenita din tubul digestiv. Aceasta poate fi de doua tipuri: Superioara sau Inferioara.

Hemoragia Digestiva Superioara(HDS): Este o sangerare ce provine din esofag, din stomac sau din duoden, exteriorizata prin vome sangerande numite hematemeze. O hemoragie a tubului digestiv superior este consecinta unui ulcer gastroduodenal, unei tumori (benigne sau maligne), unei rupturi de varice situate in esofag, sau unei gastrite acute, de cele mai multe ori provocate de medicamentele antiinflamatorii. Diagnosticarea se face prin fibroscopie. Aceasta, realizata cu ajutorul unui tub optic suplu introdus prin gura in tubul digestiv, permite adesea si se practice in acelasi timp o scleroterapie (injectarea de produse sclerozante in varicele esofagiene care sangereaza). In caz de hemoragie masiva sau necontrolata, se impune interventia chirurgicala.

Hemoragia Digestiva Inferioara(HDI): Este o sangerare ce provine din intestin (intestinul subtire, colon sau rect), si care se evacueaza prin anus. O hemoragie a tubului digestiv inferior este consecutiva unei rupturi de hemoroid, unei tumori a rectului sau a colonului, unei ulceratii provocate de folosirea termometrului.

Se poate decela o hemoragie a tubului digestiv inferior prin examenul chimic al scaunului, care poate contine sange rosu sau negru, denumit melena. Tratamentul, mai mult sau mai putin urgent, depinde de cauza si de importanta sangerarii: el poate fi medical (scleroterapie, electrocoagulare) sau chirurgical in caz de hemoragie masiva.

Diete diete si iar diete

Pot spune ca am gasit o dieta buna,care chiar ajuta la slabit. Eu am fost multumit de ea si presupun ca o voi tine si alta data.

Dieta a fost gasita pe un site de pe internet unde gasiti diferite moduri de a slabi.

Am postat acest link catre dieta cu pricina:http://www.infoslabire.ro/slabire/64/dieta-pentru-schimbarea-metabolismului-10-20-kg-in-13-zile.html

Parerea mea este sa ai vointa si sa-ti doresti sa slabesti.In cele 2 saptamani de dieta nu am facut nici foame,nici nu am mancat altceva decat ceea ce scrie in ea.Mai mult m-a ajutat in schimbarea metabolismului,in sensul ca acum ma ingras dar reusesc sa elimin ce am depus intr-un timp foarte scurt.

Sa nu uit ca in ultimele 2 luni am mancat absolut orice am dorit.Am depus ,dar am dat imediat jos.Interesant este faptul ca nu mai am aceeasi pofta de mancare,te saturi foarte usor si ce este cel mai frumos este ca te simti foarte bine,ceea ce-ti creste moralul si te ajuta sa continui in acest mod.

Doresc sa incep iar dieta respectiva,dar apoi sa continui cu o dieta de mentinere a greutatii pentru a nu ma ingrasa dublu ceea ce am slabit.

Va urez spor la slabit ,daca aveti nevoie. Astept sa scrieti rezultatele voastre .

Thanx for Reading

AVC-Accident Vascular Cerebral

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

SIMPTOME

Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al: - starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului - tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii - confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti - tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii - dureri de cap severe - simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate - simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului. - simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta - simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.

TRATAMENT

Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza - daca a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier (hemoragic). Inainte de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografii computerizate (TC) craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina localizarea cheagului sau a hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. In timp ce se determina optiunile de tratament, se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen. Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic) sau pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic, lezarea permanenta datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore. Cu cat se administreaza mai repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.

Spasmofiliile

Spasmofilia nu este o boala in sine, ci o stare caracterizata prin hiperexcitabilitate neuro-musculara.Altfel spus, la persoanele care se se manifesta spasmofilia, majoritatea fiind femei, muschii si nervii sunt in mod continu in stare de alerta, pregatiti sa reactioneze. Chiar daca din punct de vedere medical nu sunt considerate importante, crizele de spasmofilie creeaza destula panica in printre cei cu aceasta afectiune si in anturajul lor. Acest sindrom este intalnit preponderent la femei si adolescenti.

Spasmofilia are 3 trepte de manifestare:
- spasmofilie latenta, in care doar cateva semne izolate se manifesta;
- spasmofilie confirmata, in care semnele sunt multiple, durabile si repetitive;
- spasmofilie paroxistica, atunci cand exista crize similare cu cele datorate lipsei de calciu.

Cauzele principale ale spasmofiliei

Cauzele spasmofiliei nu sunt inca cunoscute clar, parerile specialistilor sunt diverse, o parte sustin ca vinovatul principal este stresul ce poate fi cauzat de problemele profesionale, responsabilitatile mari, ritmul de viata extrem de alert, neintelegerile din familie, grijile pentru traiul de zi cu zi si explica partial de ce tot mai multe femei sufera de spasmofilie. Pe de alta parte exista medici care afirma ca aceaste simptome de spasmofilie sunt cauzate de lipsa de magneziu, care poate da nastere unei hipersensibilitati la stres (magneziul fiind un mineral care joaca un rol esential in reglarea activitatii sistemului nervos), de carente de calciu, sau a unei dereglari a schimbului de ioni de calciu si magneziu intre interiorul si exteriorul celulelor.
Indiferent de cauza specialistii sunt de acord ca sistemul neurovegetativ (adica muschii si nervii) este centrul acestor simptome neplacute. Desi crizele de spasmofilie adeseori dispar de la sine, femeile care se confrunta des cu asemenea simptome este indicat sa se adreseze medicului, pentru ca este posibil ca in spatele acestor manifestari sa se ascunda o afectiune serioasa: o tulburare in activitatea tiroidei, hipertensiune, tulburari de ritm cardiac, depresie.

Ce tratament pot urma pentru a scapa de sindromul de spasmofilie?

Deoarece nu se cunosc foarte bine cauzele, nu exista un tratament unic pentru spasmofilie. Pentru a combate aceasta tulburare trebuie incercate mai multe metode terapeutice. In primul rand este necesar un stil de viata echilibrat, evitarea tutunului, cafelei si a alcoolului, practicarea regulata de exercitii fizice, odihna suficienta, plimbarea in aer curat, o alimentatie sanatoasa, evitarea si combaterea stresului.