Hernia de disc

Hernia de disc, cunoscuta si sub numele de ruptura a discului intervertebral, este o afectiune prin care o parte din discul intervertebral apasa elementele anatomice din canalul spinal (radacinile nervoase si maduva spinarii).Acest lucru se intampla atunci cand inelul fibros care mentine discul pe loc se rupe, permitand nucleului central sa alunece in afara. Rezultatul este hernierea nucleului pulpos in canalul spinal.

Simptome:

Durerea este prezenta in mod constant si este localizata in stransa relatie cu discul intervertebral herniat.

Simptomele depind de pozitia si de marimea herniei.

Daca discul herniat:

• nu face presiune asupra unui nerv, pot sa nu fie dureri sau poate exista o durere lombara joasa surda
• face presiune asupra unui nerv, va exista durere, amorteala sau slabiciune in zona prin care trece nervul
• daca hernierea va fi la nivel lombar, va aparea sciatica. Sciatica este durerea care trece prin sezut spre gamba si incheietura piciorului si se datoreaza presiunii asupra nervului sciatic. Aceasta durere poate fi acompaniata de o durere lombara joasa
• daca hernierea apare la nivelul lombar superior, imediat sub coaste, durerea va aparea la nivelul anterior al coapselor
• daca hernierea apare la nivel cervical, durerea si amorteala vor aparea in umeri, brate sau piept.

Durerea de picior cauzata de hernia de disc are urmatoarele caracteristici:

• de obicei apare doar pe un picior
  
• debut brusc sau graduat
• poate fi constanta sau intermitenta
• se poate accentua in anumite conditii de genul stranutului, tusei sau efortul din timpul defecatiei
• se poate agrava datorita sezutului, pozitiei bipede prelungita sau rasucirilor
• se amelioreaza in timpul mersului, pozitiei intinse sau altor pozitii care relaxeaza coloana vertebrala si scad presiunea asupra discului herniat.

Simptome legate de lezarea nervilor prin hernia de disc:

• urnicaturi (senzatie de injectie cu multe ace) sau amorteala pe un picior, care incepe la nivelul sezutului sau in spatele genunchiului si se extinde spre sold, glezna sau picior
• slabiciune intr-o anumita grupa musculara sau in ambele picioare
• durere la nivelul anterior al coapsei
• slabiciune in ambele picioare si pierderea controlului vezicii urinare si/sau a colonului, ceea ce se numeste sindromul de coada de cal, o forma severa de compresiune a radacinilor nervoase.
  

Cancerul mamar

Majoritatea cancerelor sunt numite dupa partea corpului pe care o afecteaza când se declanseaza. Cancerul mamar se dezvolta în tesutul sânului. El apare atât la femei, cât si la barbati în tesutul mamar, dar cancerul sânului la barbati este mai rar.In interiorul sânului se gasesc glandele care, dupa ce o femeie a nascut, produc si elibereaza laptele. Glandele ce produc laptele se numesc lobuli, iar tuburile care le leaga de mamelon se numesc ducte. Sânul însusi este format din lobuli, ducte si tesut gras, limfatic si conjunctiv (de legatura).Limfa este un fluid clar care contine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei catre ganglionii limfatici, care au marimea unui bob de mazare, se realizeaza prin vasele limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai sânului sunt localizati în axila. Acestia sunt numiti ganglioni axilari.Când celulele canceroase ajung în ganglionii limfatici, ele continua sa creasca si cauzeaza marirea acestor ganglioni. Daca celulele canceroase au atins acesti ganglioni, este foarte probabila împrastierea lor si în alte parti ale corpului.

Simptome,semne:

Cel mai comun semn de cancer de sân este aparitia unui nodul sau a unei tumori noi în sân. Când aceasta este nedureroasa, dura si neregulata, este foarte probabil sa fie cancer. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde, elastice si regulate. Exista totusi, în proportie de pâna la 10%, si paciente care au durere în sân, dar fara o masa tumorala palpabila. Ceea ce este important este ca atunci când apare ceva neobisnuit în sân sa va adresati medicului.

Alte semne ale cancerului de sân pot fi:

• 
  modificarile persistente ale sânului, precum: îngrosarea tegumentului (pielii), tumefactia unei parti a sânului, iritatia sau retractia tegumentului; ulceratia sânului;
• durerea la nivelul mamelonului sau retractia acestuia;
• eritemul (înrosirea), scarificarea sau eczematizarea mamelonului;
• scurgerile sau secretiile mamelonare, diferite de laptele matern;
• adenopatia axilara uni sau bilaterala;
• adenopatia supraclaviculara;
• edemul bratului.
  

• 

Cancerul de prostata

Prostata este un organ musculo-glandular, asezat imediat sub vezica urinara, in loja prostatica, inconjurind ca un manson prima portiune a uretrei. Prostata are forma unei castane, cu virful in jos si baza spre vezica urinara. Fata dorsala a prostatei vine in raport cu rectul, fiind astfel posibila palparea ei prin anus. La un barbat de 20-25 de ani, prostata are o lungime de 4-4,5 centimetri, o latime de 3-5 centimetri si o greutate de aproximativ 20 de grame, ea avind un diametru de circa 38 de milimetri.

Afectiuni ale cancerului de prostata 

Prostata este un organ delicat si destul de capricios, ce necesita multa grija, lucru neglijat de majoritatea barbatilor. Prostatita este o infectie a prostatei ce survine in special la barbatii tineri.Adenomul de prostata este o tumoare benigna, cunoscuta si sub numele de hipertrofie prostatica sau adenom periuretral. Cancerul de prostata, frecvent la barbatii de peste 50 de ani, ocupa un loc important in patologia urologica. El are o evolutie clinica lenta, insidioasa, fara manifestari imediate, net sesizabile, fiind de cele mai multe ori descoperit intimplator, in cadrul unui examen clinic general.

Cancerul de prostata are o evolutie clinica lenta si fara manifestari imediate si sesizabile. De aceea este foarte important, ca de la 50 de ani, barbatii sa mearga o data pe an la medic, pentru un tuseu rectal. Acesta poate fi facut de orice medic, indiferent de specialitate. In afara de tuseul rectal, in cazul in care exista suspiciunea unui cancer, trebuie facuta si o biopsie, precum si analiza singelui, care permite dozarea unei substante numita antigen specific al prostatei - Prostate Specific Antigen (PSA). In cazul in care in familie exista antecedente, este bine ca acest examen sa fie facut, incepind de la 40 de ani.

Tratament

Adenonocarcinomul de prosata este tumora maligna cea mai frecventa la barbati, maladia plasindu-se pe locul al treilea in ceea ce priveste decesul. Gratie depistarii precoce si unui tratament adecvat, maladia poate fi eficient combatuta astazi. In caz de cancer avansat, tratamentul indicat este cel hormonal sau radio-hormonal (se combina tratamentul hormonal cu radioterapia). In cazul cancerului cu metastaze, tratamentul hormonal este asociat cu chimioterapia). In cazul in care tumora este localizata la nivel de prostata (stadiul T1 si T2), tratamentul de referinta este cel chirurgical, asociat cu radioterapia. Tumorile T4 trebuie tratate initial prin chimioterapie si hormonoterapie, iradierea fiind utila in controlul tumoral local sau al metastazelor la distanta. Ca paliativ, se pot utiliza diverse proceduri chirurgical.

Hrana pentru minte!

Creierul este compus din milioane si milioane de celule, insa ,din cauza bolilor, poluarea mediului, dar mai ales a stresului ce ne cuprinde tot mai mult pe zi ce trece, pierdem o mare parte din ele.
Chiar si cei care respecta cel mai sanatos mod de viata nu pot impiedica acest proces,moartea celulelor in acest caz fiind provocata de procesul de imbatranire, despre care stim cu totii ca este inevitabil!

In urma unor studii s-au stabilit principalele cauze ale deteriorarii activitatii cerebrale:

• abuzul de alcool, cafea sau ceai negru concentrat
• abuzul de tutun
• lipsa cronica de somn
• stresul,depresia si oboseala
• lipsa de vitamine, microelemente si chiar consumul insuficient de apa
• administrarea indelungata a somniferelor si a medicamentelor cu efecte secundare asupra scoartei cerebrale
• interventiile chirugicale sub anestezie tottala
• traumatismele craniene
• si nu in ultimul rand suprasolicitarea informationala

Ce ne ramane de facut pentru a imbunatati activitatea creierului, acum ca am vazut cateva din cauze?

Tot ce trebuie sa facem este sa aruncam o privire asupra alimentatiei si sa ne asiguram ca ii aducem creierului aportul de vitamine si substante necesare functionarii optime. Vom exemplifica cateva dintre elementele esentiale pentru “a gandi mai repede” si influenta lor:

• Vitamina E – o alimentatie bogata in vit. E scade riscul de a dezvolta in timp boala Alzheimer-una dintre cele mai frecvente cauze ale “declinului” mintal la persoanele in varsta.Aceasta vitamina e prezenta in toate tipurile de alune,nuci,legume cu frunze verzi,galbenus de ou,germeni de grau;
• Vitamina F – carenta ei poate cauza depresii si scaderea atentiei.Se gaseste in verdeata,frunze de varza,spanac;
• 
  
• Vitamina B6 – are rolul de a creste viteza proceselor intelectuale.O contin bananele,cartofii,ton,carnea de pui.De asemenea necesarul zilnic il putem obtine din 200g carne de vita sau 50g fulgi de ovaz;
• Fierul – se stie de foarte mult timp ca lipsa de Fe din organism provoaca anemie ceea ce duce la o irigare defectuasa a creierului care de asemenea duce la scaderea puterii de concentrare. Necesarul zilnic de Fe este de 20mg. Il gasim in carne,ficat, boabe de fasole,mere, rodii, coacaze negre;
• Calciul – in urma unor studii s-a constatat ca acest element poate combate chiar si depresiile.Il gasim in produse lactate,fructe uscate,broccoli, migdale;
• Magneziul – supranumit si “metal antistres”.Deficitul de Mg poate provoca insomnii,dueri de cap, stari de agitatie.Necesarul zilnic este de 300-400mg,il gasim in peste,fructe de mare, cartofi,varza,lapte,banane,nuci,cereale;
• Grasimile si acizii polinesaturati Omega 3 – regleaza nivelul colesterolului in sange,asadar scad riscul sclerozei vaselor de sange.Necesarul zilnic poate fi administrat consumand sardine,somon sau 1 lingurita ulei de masline;